Prima saptamana dupa Duminica Pastelui, este denumita Saptamana Luminata. In popor exista credinta ca odata cu Invierea Domnului nostru Iisus Christos, se deschide raiul pentru cei tinuti in iad, de la Adam si pana la venirea Mantuitorului si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomei. Dupa o veche datina, in biserici se scoate usa din mijloc a altarului, care e pusa deoparte si sta asa toata Saptamana Pastelui sau Saptamana Luminata. In aceasta saptamana nu se fac nunti, iar zilele ei se petrec conform datinii, traditiei si obiceiului, astfel :
In Lunea Alba, in unele locuri exista obiceiul udatului si al umblatului cu pasca pentru vestirea Invierii, la rude, neamuri, parinti, nasii, in familia largita. Cine moare in Lunea Alba ajunge-n Rai, nejudecat.
In Martea Alba, femeile slobozesc Paresimile, adica citirea pomelnicului in timpul postului si fac pomeni pentru vii si morti. In aceasta zi nu se lucreaza.
Miercurea dupa Pasti, zisa Sf.Mercurie, barbatii pot lucra la camp ; femeile insa tin aceasta zi pentru a nu se imbolnavi de picioare, “de dansele”. Ele mai spun ca nu e bine a lucra, altfel e rau de pureci. Acum e ziua cand se tine “nunta soarecilor” ; cine nu tine aceasta zi, acestuia soarecii ii vor roade granele, hainele si bucatele. Ca obicei, este paparuga sau dodoloiul : se merge la padure dupa flori si buciumei ( bete de alun ) ; se aduc acasa noua buciumei uscati.
Ziua de Joi mai este numita “Joia verde”, “Joia rea” sau “Joile Domnesti”, acestea fiind zilele de joi de dupa Pasti si pana la Duminica Mare- Rusalii. Aceasta zi este tinuta mai cu seama de femei, pentru ca grindina sa nu strice holdele, sa nu cheme seceta, pentru boli, si pentru rodul pomilor. Sunt multe obiceiuri legate de ziua aceasta din Saptamana Luminata : se da de pomana peste, se pomenesc mortii, se pune foc sub pomi contra omizilor ; in zori se face focul cu cei noua buciumei pentru a incalzi sufletele mortilor. Are loc Slobozitul Paresimilor, slobozitul ritual al apei pentru morti, o fata sau baiat, dupa cum e decedatul femeie sau barbat, cara 44 galeti cu apa, apoi se pun doua lumanari incrucisate, se aprind la toate patru capetele se pun pe o troaca si se slobozesc in fantana, pentru apa mortilor.
In ziua de vineri, zisa Fantanita sau Vinerea Scumpa, se sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Dupa Sfanta Liturghie, in toate bisericile se face o sfintire a apei, zisa “agheasma mica” ( spre deosebire de “agheasma mare” a Bobotezei ), dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate. Dupa Vinerea Scumpa se da dezlegare la ploi.
Prima duminica dupa Paste, numita Duminica Tomei sau Pastile Mici sau Drustele, este o sarbatoare consacrata mortilor ; acum se fac pomeniri pentru cei inecati.
*Material realizat in colaborare cu Revista Superstitiilor www.superstitii.ro