Origini – Pastele

Pastele – chiar daca nu sub forma pe care o cunoastem astazi – a fost sarbatorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai tarziu au fost sarbatorile lui Ianus, cand apar si ouale rosii. Denumirea acestei sarbatori vine de la ebraicul “pesah” care inseamna “trecere”. In Vulgata acesta a fost tradus prin expresia “transitus Domini” – trecerea Domnului, devenita in engleza iacobina “passover”, la catolici fiind “passione” adica suferinta, din grecescul “pascho”- sufar, “paschei”- sufera; in germana este “der Ostern”. Oricum, denumirea de Paste a ramas si este foarte veche.
In ceea ce priveste ouale vopsite, exista numeroase legende, dintre care cea mai cunoscuta este cea care spune ca Maica Domnului avea un cos cu oua pe care l-a pus la poalele Crucii Rastignirii lui Iisus Christos, iar sangele Domnului a curs pe ouale albe si le-a rosit. O alta frumoasa legenda spune ca vestea Invierii n-a fost crezuta si se discuta mult in pietele publice. O femeie credincioasa, care precupetea un cos cu oua, a rostit amarata: “Nu credeti voi ?! Veti crede cand se vor rosi ouale acestea !” Si… ouale s-au rosit !

Traditii

Sarbatoarea Sfintelor Paste, ramane, alaturi de cea a Nasterii Mantuitorului, una dintre cele mai importante sarbatori crestine a romanilor dar si a altor popoare. Credinta crestina spune ca oul este mormantul purtator de viata, prefigurand Invierea din morti a lui Iisus Christos. De ouale vopsite de Paste se leaga o multime de obiceiuri si superstitii despre care vom vorbi mai jos. Ouale se vopsesc in Joia Mare; tot atunci se pregateste pasca, prajitura pascala, in forma rotunda pentru ca se spune ca asa au fost scutecele lui Iisus – rotunde. De obicei, se mananca miel, sub diferite forme si acesta il reprezinta pe Iisus Christos – Mielul jertfit. In noaptea Invierii, oamenii merg la biserica “sa ia lumina”. Lumanarea-lumina fiind simbolul Invierii, Lumina lui Christos. Daca multi vopseau numai oua rosii, astazi ele se vopsesc in mai multe culori. Acest obicei difera de la popor la popor : in Olanda se vopsesc verzi, in Germania sunt colorate divers, iar in Marea Britanie au aparut ouale de ciocolata, care s-au raspandit repede peste tot. In unele tari exista obiceiul ca ouale sa fie ascunse in iarba si copiii trebuie sa le caute acolo. De vreo doi ani acest obicei a inceput sa fie practicat si la noi. Sunt multe traditii si obiceiuri de Paste, printre care si obiceiul ca cei care sunt pe drum in aceasta perioada si nu au de unde sa ia anafura, sa manance muguri de salcie sau de mar. Un alt obicei, mult mai nou este Iepurasul de Paste. In antichitate era considerat simbolul fertilitatii, existand credinta ca lumea se naste dintr-un ou imens. In timpurile noastre a aparut ca simbol al primaverii care renaste natura si a devenit un obicei ca de Paste sa fie facuti Iepurasi pascali din turta dulce sau ciocolata. Si la noi obiceiul exista si face bucuria copiilor pentru ca iepurasul le aduce daruri.

Superstitii de Paste

Inca din Duminica Floriilor si continuand cu Saptamana Mare, vom intalni numeroase traditii, obiceiuri, dar si superstitii. Se spune ca ducand acasa ramuri de salcie sfintita in Duminica Intrarii in Ierusalim si punandu-le pe tocul usii, ferim casa de duhuri rele. Mergand mai departe, cele mai importante zile ale Saptamanii Patimilor sunt Joia Mare si Vinerea Seaca urmate de noaptea Invierii. Daca in primele zile ale saptamanii se face curatenia casei si gospodariei, in Joia Mare, zisa si Joia Neagra, superstitia spune ca nu e bine sa dormi in aceasta zi pentru ca vei fi lenes si netrebnic tot anul. In unele zone ale tarii, in special la sate, torsul, tesutul, spalatul rufelor, sunt de rau augur. Ele trebuie facute pana in Joia Mare, pentru ca altfel, un personaj mitologic feminin – Joimarita – pedepseste fetele si femeile care fac astfel de treburi in acea zi. In Joia Mare femeile pot “umple borsul”, despre care se spune ca nu se strica tot anul. In aceeasi zi se vopsesc ouale rosii. O alta zi foarte importanta este Vinerea Mare, Vinerea Seaca sau Vinerea Neagra a Prohodului. In aceasta zi trebuie sa se tina post negru ; nu se coase, nu se toarce, nu se face paine pentru ca superstitia spune ca cine face asta, va orbi. Daca pui bors in Vinerea Mare, vine necuratul, se scalda-n el si ti-l strica. Nu e bine sa se semene nimic in Vinerea Mare, pentru ca tot ce pui in pamant in Vinerea Seaca, se usuca sau e fara rod. Lumanarea cu care s-a luat Lumina de la biserica in noaptea Invierii, trebuie sa fie pastrata. Superstitia spune ca in tot timpul anului, ea poate fi aprinsa in caz de furtuna, calamitate sau necaz mare. Este buna si in caz de boala. In fine, se spune ca nu e bine sa dai de pomana oua incondeiate ca nu le primeste Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouale de Paste, se spune ca se vor intalni pe lumea cealalta. Cel ce sparge oul are dreptul sa-l ia; daca celalalt refuza sa i-l dea, acesta il va manca stricat pe lumea cealalta.

Alte superstitii de Paste

In Bucovina – si numai acolo – fetele spala limba clopotului cu apa neinceputa si tot cu ea se spala in dimineata de Paste; astfel spune o superstitie ca vor fi frumoase tot anul si curtate de flacai. Tot de Paste, flacaii isi aleg un “staroste-crai”, care le judeca greselile facute de-a lungul anului. Cei vinovati sunt purtati in jurul bisericii si batuti cu vergi. In Calarasi, oamenii aduc cocosi la Inviere: cel al carui cocos canta primul in aceasta noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocosii sunt dati de pomana nevoiasilor, pentru pomenirea mortilor. Se spune ca, daca in ziua de Paste, primul care-ti trece pragul este un barbat, tot anul iti va merge bine. Un alt obicei este cel al spalatului cu apa neinceputa in care s-a pus un ou rosu pentru a fi mereu sanatos si rumen in obraji, un fir de iarba verde pentru belsug in gospodarie si un banut de argint pentru spor in casa. In Transilvania este raspandit obiceiul “udatului”. Initial era facut cu apa pentru trezirea-Inviere de Paste ; mai apoi el s-a transformat in udatul cu parfum si se practica in zona respectiva in special de tineri.
Si nu uitati : sfintirea cosului pascal va aduce belsug, sanatate si o inima plina de dragoste.

Alte Superstitii de Paste – click aici

*Material oferit de Revista Superstitiilor – www.superstitii.ro
Partener OnLine al Revistei de Rugaciuni – www.rugaciuni.ro