Preambul la un Editorial Spiritual

“M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata.Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la seviciu.
Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata ! Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi,
Am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele.
Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.
Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat.
Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici acum sa-Mi spui doua vorbe.

Cand te intorceai de la munca, ti-Am vazut oboseala si stresul si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat.
Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine.
In schimb, suparat , M-ai injurat . Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.
Oricum ziua era, inca, lunga.
Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat.
Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.
Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna..
Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele.
Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat… Dar nu conteaza !
Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine.
Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata.
Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.
Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.
Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi Imi vei acorda putin timp din timpul tau. Iti urez o zi buna !

Al tau Tata, Dumnezeu.”